Lenea

Mi-e lene. Mi-e lene rau. Rau de tot. M-am apucat sa scriu acest post din lene. Mi-e lene sa misc altceva in afara de degete si ochi. Mi-e lene sa ma ridic de pe scaun. Mi-e lene si sa vorbesc. Daca nu mi-ar fi fost lene sa vorbesc, poate ca as fi vorbit cu cineva si mi-ar fi trecut lenea. Mi-e atat de de lene incat ma ia somnul. Dar nu vreau sa ma culc pt ca mi-e lene. Mi-e teama ca as putea visa si mi-e lene sa visez. Poate ca in vis trebuie sa fac ceva, iar mie mi-e lene, asa ca mai bine nu adorm.
Lenea vine din cand in cand, dar o lene ca acum vine mai rar. Ascult muzica, dar mi-e lene sa ma concentrez asupra melodiei, asa ca nu stiu cine canta.
Mi-e atat de lene. Ma gandesc numai la lene. Nu stiu ce as putea face sa scap de lene. Probabil ca ar trebui sa fac ceva ca sa scap de lene. Dar mi-e lene sa fac orice, asa ca probabil nu o sa scap prea curand de lene. Mi-e prea lene ca sa fac ceva. Mi-e lene chiar si sa ma gandesc la ceva.Nici eu nu mai stiu cat de lene imi e. Probabil ca mult. E o cantitate enorma de lene. Nu stiu cand mi-a fost ultima data asa lene, dar mi-e lene sa-mi aduc aminte.
Nu stiu de ce mai scriu. Mi-e lene si sa scriu.